Moldova, colț de rai

Hălăduieli pe coclaurile Neamțului

Vă propun astăzi o destinație mai atipică: un parfum cu note medievale, arheologice, etnografice și de ce nu…poetice 🙂

*

Drumul spre Cetatea Neamț urcă abrupt , în serpentine unduitoare, purtându-te  până la poalele mândrului edificiu înălțat de  Petru I la sfârșitul secolului al XIV-lea și fortificat mai târziu de Ștefan cel Mare.

9

Cetatea de pe Dealul Plăieșului din orășelul Târgu Neamț este poate una dintre cele mai frumoase și impunătoare fortificații medievale din România, conservată destul de bine de-a lungul timpului și restaurată frumos în 2007.

7

5

3

O drumeție de făcut în orice anotimp – pădurea care înconjoară cetatea și peisajele văzute de sus, de pe bastioane,  te îmbie la reverii cu iz medieval,  iar pe terasa de sud, panorama fermecătoare asupra apelor Ozanei îți va rămâne mult timp imprimată pe retină.

4

6

Cu secole în urmă, hoardele cotropitorilor străini s-au izbit de spiritul crâncen și neînfricat al moldovenilor. Zidurile cetății au rezistat implacabile,  asediilor, incendiilor și timpului care le-a înnegrit încet, încet pietrele. Istoricii, scriitorii și poeții au cântat  frumusețea locului  în scrierile lor: Coșbuc, Negruzzi, Bolintineanu, Creangă, Vlahuță, Sadoveanu, Hogaș, Cantemir, Neculce, Iorga și alții  au lăsat un semn în amintirea fortăreței moldave care stă de strajă și acum micului burg, neclintită și demnă,  în toată splendoarea sa austeră.

12

Și dacă ostenit după urcat dealul spre Cetate, vei dori să poposești undeva pentru a te odihni și a-ți potoli foamea, oprește-te la cârciumele de la poalele dealului cu terase îmbietoare și mâncăre bună, pentru toate buzunarele: motelul “Casa Arcașului” și pensiunea „La Cetate”.

19424434_1278832198910152_4481603263496004399_n

19420810_1278832375576801_3490441010151217560_n

Dinspre Cetate, drumul spre oraș trece pe lângă casa Veronicăi Micle. Zăbovește o vreme aici drumețule. Marea iubire a marelui nostru poet Eminescu a locuit în căsuța asta cu pereți albi, acoperiș din draniță și cerdac din lemn. Casa cât o cutie de chibrituri, păstrează încă în odăile sale farmecul vremurilor de demult, cu mobilă veche din lemn masiv mâncată de cari pe alocuri și rochia Veronicăi atârnată pe un umeraș, abia dezbrăcată parcă, cu stofa și dantelăriile delicate păstrând încă farmecul discret  a celei care a fost odată, muza Luceafărului.

casa-Veronica-Micle4

Micle3

Cele două portrete ale iubiților – Eminescu și Veronica, executate în creion de talentatul artist Damian Popa, pot fi admirate în una din odăile casei, cel mai probabil odaia unde Veronica își scria versurile și scrisorile.

casa Micle

Un loc pe care trebuie sa-l vizitezi măcar o dată în viață, un loc cu un aer melancolic și  încărcat de povești, o poezie încremenită în timp, cu parfum desuet de flori uscate și lemn vechi.

casa Micle 1

Vis-a-vis de casa Veronica Micle se află Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț, un muzeu cochet și curat, cu săli îngrijite și organizate frumos pe diferite tematici – istorie, arheologie, etnografie.

Vara, la umbra mărului din curte, o puteți găsi pe simpatica doamnă care se ocupă de clădire. Zăboviți o vreme la taifas cu acest om care a albit odată cu muzeul. Are tolba plină de povești interesante – de mai bine de 40 de ani este ghid , muzeograf și prietena de nădejde  a tufelor de trandafir din curtea muzeului.

Și dacă nu te-am convins încă să vizitezi acest burg de provincie încărcat de istorie și împrejurimile sale pline de farmec (în ciuda aerului prăfuit, sărăcăcios și comunist al blocurilor și străzilor) află drumețule că nu departe de oraș, poți descoperi un alt loc desprins din snoave: casa Amintirilor din Copilărie, casa marelui  scriitor Ion Creangă, într-un Humulești plin de farmec, la o aruncătură de băț de Ozana cea lin curgătoare.

© Ionela Chiru

 
proalpin.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s