Moldova, colț de rai, Rubrica "Românul lunii"

Legendele Ceahlăului: Palatul Cnejilor, o căsuță cu draniță și un drum de poveste – Izvorul Muntelui. Și desigur, românul lunii ianuarie – doamna Marica :)

…apoi sunt brazii.

Dacă le strivești cetina între degete, miroase a zână, a portocală și a ger.

  • Unde mergem azi Caramel?
  • Nu știu. Acolo unde ne poartă roțile.

Palatul Cnejilor n-are acoperiș. Așa că dacă intri în turnul dărăpănat, te poți uita către cer prin rotundul zidurilor năpădite de buruieni și mestecăniș. Bat clopotele în curtea bisericuței cu ziduri albe. Nori vineți se preling deasupra mea, prin deschizătura ca un ochi de balaur. Primăvara e încă departe. Dacă ating pietrele acoperite de mușchi și închid ochii, dacă îmi lipesc urechea de ziduri…bum, bum, bum. Dacă.

17156031_1164993420294031_4551570787851157414_n

Să înceapă povestea…

Undeva, prin secolul XVIII, boierii Cantacuzini au construit pe locurile unde acum se află comuna Ceahlău, un palat mândru. Se spune că unul dintre boieri ar fi măsurat umbra a doi robi cu o funie. Funia ar fi fost îngropată la temelia zidurilor, iar robii ar fi murit la apusul soarelui. Reședința cnejilor ar fi fost ridicată după chipul și asemănarea luxoaselor edificii din Sankt Petersburg, lucru care i-ar fi împins  pe proprietari în pragul sărăciei. Din palatul înălțat pe locul chiliilor arse, în incinta fostului schit Hangu, au rămas acum doar câteva ruine înconjurate de legende și blesteme.

Nimic spectaculos, nimic din strălucirea feudală de altădată. Doar o liniște care se așază în straturi peste pietrele bătrâne și mestecenii fragili, care se ițesc printre crăpăturile ruinelor.

Călugării ar fi fost alungați din fostul schit, iar asta ar fi atras asupra familiei Cantacuzinilor mult ghinion. Și-au pierdut averile și au murit de moarte cruntă. Cum stă bine unor cneji de soi.

Însă bătrânii spun că flăcările albastre (semnul de netăgăduit al comorilor din vechime) pâlpâie uneori în nopțile înstelate de la poalele Ceahlăului. Și tot ei mai spun că  în vechime, o fată ar fi iubit un căpitan din oastea lui Alexandru cel Bun, căpitan pe nume Budu. Budu ar fi murit în luptă, iar iubita lui l-ar fi chemat din morți cu ajutorul unei vrăjitoare. Și ar fi venit Budu strigoi, călare pe un armăsar cu aripi. Însă cântatul cocoșilor l-ar fi surprins în zbor deasupra Ceahlăului, iar zorii l-ar fi transformat într-o stâncă. Stânca Budului. Umblă vorba că în nopțile cu lună plină, când umbra stâncii Budului se lasă peste Palatul Cnejilor, orice făptură aflată între zidurile palatului este prefăcută în strigoi.

Eu nu am întâlnit niciun strigoi, dar ruinele Palatului Cnejilor mi-au plăcut. Mult. Nu aș putea explica de ce – repet – nu au nimic spectaculos. O fi energia deosebită a locului și atracția mea irezistibilă pentru cetăți, castele, palate și conace boierești în ruină.

Însă motivul pentru care am venit până aici nu a fost Palatul Cnejilor. Despre ruine am aflat de la localnici. Am venit în obișnuitele drumeții pe coclauri de munte, în căutarea acelui ceva nedefinit – poate pacea și mirosul drag al satelor de la poalele Ceahlăului, poate graiul molcom și felul de a fi al oamenilor din partea locului. Așa…mai așezat. Nici eu nu știu a spune cititorule.

Așa că las povestea să curgă mai departe.

Am scris în articolul precedent despre Țara Hangului. Comuna Ceahlău face parte din această zonă etnografică. O frumusețe de sat, la umbra masivului Ceahlău, situat acolo unde un mănunchi de râulețe și pâraie cu nume măiastru  – Bistricioara, Răpciunița, Țiflic, Schitu – își deznoadă apele în maiestuosul lac Izvorul Muntelui. Și cum intri în sat, de o parte și de alta a drumului, brazi falnici, aristocrați, cu un aer sever de valeți de casă regală.

17553738_1184694118323961_1701107745837144381_n

Frumoasă și cufundată în liniște așezarea asta cu 2000 și ceva de suflete. Case scunde torcând sub zăpadă, o bisericuță din lemn înnegrită de vreme, dealuri și păduri de conifere, oile răscolind zăpada după iarbă. Raiul meu din alte veacuri. Mic, cât să-l închid într-un zâmbet.

17498756_1184694574990582_2700601332808192669_n

Sau, cum ar spune  Topârceanu, meargă pictorii la țară… :))

17554433_1184694008323972_4013136487391046506_n

No și cum drumețului pribeag îi prinde bine o odaie caldă și o gazdă inimoasă, am poposit la doamna Marica, o moldoveancă impunătoare, volubilă și primitoare nevoie mare. Copiii doamnei Marica s-au gândit să investească în casa bunicilor din Ceahlău, iar doamna Marica a fost de acord. Fiind la pensie și singură – copiii sunt plecați în străinătate – doamna Marica a văzut în micuța afacere turistică un mod de a-și umple timpul.

Căsuța cu fațada acoperită cu draniță are două odai de dormit și o sufragerie în care se poate servi micul dejun sau alte minuni. Tot aici mai sunt două biblioteci micuțe și o canapea. Plus alte acareturi folositoare oaspeților: cafetieră, ceainic, pahare, tacâmuri, veselă etc. Totul este mobilat simplu și practic.

 

17553796_1184694151657291_8931475781779286355_n

Nu vorbim de clasica pensiune, ci de o căsuță bătrânească de munte reamenajată în scopul cazării turiștilor. Cum spuneam, există doar două camere în care te poți caza, așa că fie alegi să închiriezi doar una, fie alegi să închiriezi toată casa și ai terminat tot balamucul. E ok dacă merg două cupluri/familii care se cunosc sau un grup de prieteni. Pentru cineva care trebuie să împartă baia și sufrageria cu persoane necunoscute, nu este alegerea ideală. Așa că mai bine luați toată casa. Sau, cazul meu, aveți baftă și nu mai este nimeni în cealaltă cameră. Prețurile sunt foarte, foarte decente. Doamna Marica oferă și acces la bucătărie (pentru cei ce vor să gătească și să mănânce la casa Marica). Cine nu are chef de asta, poate hali ceva la cârciuma din sat.

Ce mi-a plăcut mie la toată minunea asta de “Casa Marica”:

  • Faptul că ești primit ca la mama/bunica ta acasă.
  • Căsuța cu draniță și odăile bătrânești, dar atât de “cozy”.
  • Faptul că odăile aveau nume – Felix și Otilia (cred că sunt numite așa după numele copiilor proprietarei).
  • Scrânciobul din spatele casei, poziționat pe un vârf de deal și priveliștea splendidă din acel loc.
  • Turmele de oi de prin împrejurimi și cling clang-ul tălăngilor.

Se aud păsărelele!

Unde am halit: la pensiunea – restaurant Total Ceahlău. Mâncare bunuță, personal flexibil (mi-au preparat ceva la cerere – un fel de ostropel de pui cu mămăligă). Restaurantul e un amestec de pub irlandez cu han moldovenesc, cu tot felul de trăsnăi pe pereți și prin sală, instrumente muzicale, vase de lut, piuă de lemn, viniluri și un motor Harley. Ce să spun, nu arăta chiar rău pentru o cîrciumă de sat.

17523198_1184693928323980_6237948985813100790_n

No și dacă tot sunteți în zonă, faceți un drum și până în localitatea Izvorul Muntelui. Este la o aruncătură de băț. Frumusețe mare de tot iarna. Da’ mare rău. Tot în Izvorul Muntelui se află una dintre porțile de intrare spre masivul Ceahlău. Asta pentru cei care vor să urce pe munte. Plus multe case de vacanță/cabane/pensiuni/ (în cazul în care doriți să vă cazați aici).

Concluzie: turismul ăsta “ruralo-bucolico-culturalo-istoric”, pe coclauri unde nu merge nici dracu’, nu este pe gustul tuturor. Dacă vă știți iubitori de așa ceva, atunci mergeți în nordul Moldovei, în satele din zona masivului Ceahlău. Dacă vă încadrați în tipologia urbanului comod, îndreptați-vă spre alte zări, fără sunet de tălăngi și miros de mămăligă prinsă pe fundul ceaunului. 🙂

Mie mi-a plăcut localitatea Ceahlău tare mult. Tocmai pentru că nu este “mainstream” ca Durăul, Vatra sau alte zone mai cunoscute din nordul Moldovei. Pentru mine, idealul turistic înseamnă un loc cu zero turiști și cât mai puțini localnici :))) De fapt, asta este piatra de temelie a blogului: promovarea unor locuri mai puțin bătute și a unor oameni care se zbat să supraviețuiască pe piața turistică.

Vă las vouă plăcerea de a descoperi sătucul dintre brazi. Și pe doamna Marica 🙂

© Ionela Chiru

 

 

 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s